Parohia Ortodoxa Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavriil are propriul locas de cult, la adresa 2430 Avenue Charland, Montréal, QC, H1Z 1C1.
     
    Sprijiniţi biserica!  
    Inchirierea sălii parohiale pentru recepţii  
    Cum să ne pregătim să venim la biserică  
    Cuvīnt de Īnvăţătură  
    Īn Memoria lui Cătălin Ipodiaconul  
Anul Māntuirii 2015
Simbătă 05 Septembrie
Junghierea Proorocului Zaharia, tatal Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan

Duminica după Īnălţarea Sfintei Cruci ; Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos
Vă invităm la Biserică, spre a vă ruga īmpreună cu noi la Sfānta Liturghie!

Apostolul Epistola către Galateni, Capitolul 2, 16-20;

16.





17.

Ştiind īnsă că omul nu se īndreptează din faptele Legii, ci prin credinţa īn Hristos Iisus, am crezut şi noi īn Hristos Iisus, ca să ne īndreptă din credinţa īn Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii, nimeni nu se va īndrepta.
Dacă īnsă, căutānd să ne īndreptăm īn Hristos, ne-am aflat şi noi īnşine păcătoşi, este, oare, Hristos slujitor al păcatului? Nicidecum!
18.

19.

20.

Căci dacă zidesc iarăşi ceea ce am dărāmat, mă arăt pe mine īnsumi călcător (de poruncă).
Căci, eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc lui Dumnezeu.
M-am răstignit īmpreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte īn mine. şi viaţa de acum, īn trup, o trăiesc īn credinţa īn Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine īnsuşi pentru mine.

Sfānta Evanghelie după Marcu, Capitolul 8, 34-38; 9, 1;
Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos  


34.



35.


36.

37.
Capitolul 8
Şi chemānd la Sine mulţimea, īmpreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.
Căci cine va voi să-şi scape sufletul īl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela īl va scăpa.
Căci ce-i foloseşte omului să cāştige lumea īntreagă, dacă-şi pierde sufletul?
Sau ce ar putea să dea omul, īn schimb, pentru sufletul său?
 
38.






1.
Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, īn neamul acesta desfrānat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, cānd va veni īntru slava Tatălui său cu sfinţii īngeri.

Capitolul 9
Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pānă ce nu vor vedea īmpărăţia lui Dumnezeu, venind īntru putere.

Predică la Duminica după Īnălţarea Sfintei Cruci ; Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos
Despre deosebirea crucilor īn viaţa celor ce se mīntuiesc
  -  Părintele Ilie Cleopa

Cuvīntul Crucii, pentru cei pieritori, nebunie este. Iar nouă celor ce ne mīntuim,
puterea lui Dumnezeu este
(I Corinteni 1, 18)
”

Iubiţi credincioşi,
Mīntuitorul nostru Iisus Hristos zice īn Sfīnta Evanghelie: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie (Matei 16, 24). Astăzi vom vorbi despre deosebirea crucilor prin care ne putem mīntui pe pămīnt. Vă amintim că noi creştinii cinstim īndoit Crucea lui Hristos: crucea materială, văzută, pe care o cinstim, o sărutăm şi o purtăm şi crucea spirituală care este suferinţa pentru fapta bună..

Dacă citim cu atenţie īn Sfīnta şi dumnezeiasca Scriptură vedem că semnul Crucii materiale s-a arătat īn chip simbolic din cele mai vechi timpuri. Astfel vedem că patriarhul Iacov a binecuvīntat pe fii lui Iosif cu mīinile sale īn semnul Crucii (Facere 48, 13-16).

Semnul Crucii văzute a fost prefigurat de ţinerea mīinilor lui Moise la rugăciune īn chipul crucii, īn timpul luptei cu Amalec (Ieşire 17, 11- 12).

Crucea văzută, materială, a fost īnchipuită tainic īn Legea Veche şi prin semnul T, care īi apăra de moarte pe cei ce īl aveau pe fruntea lor (Iezechiel 9, 4-6). Crucea este simbolizată şi prin pecetea lui Dumnezeu care păstrează nevătămaţi pe cei ce o au pe fruntea lor (Apocalipsă 7, 2-4; 9, 4). Īn legea Harului Īnsuşi Domnul şi Mīntuitorul nostru Iisus Hristos a binecuvīntat īn chip văzut cu mīinile Sale pe copii: Şi luīndu-i īn braţe i-a binecuvīntat punīndu-Şi mīinile peste ei (Marcu 10, 16).

Iar despre binecuvīntarea Apostolilor, la īnălţarea Sa la cer, ne spune: Apoi i-a dus afară spre Betania şi, ridicīndu-Şi mīinile Sale, i-a binecuvīntat (Luca 24, 50). Apostolii, la fel, au hirotonit prin binecuvīntarea īn semnul crucii diaconi, preoţi şi episcopi prin rugăciune şi punerea mīinilor (Fapte 6, 6; 14, 23; I Timotei 3, 2). Pentru acest fapt Taina Preoţiei este numită "punerea mīinilor preoţiei". Tot prin rugăciune şi punerea mīinilor īn chipul crucii īmpărtăşeau Apostolii taina ungerii cu Sfīntul Mir, numită "Pecetea Darului Sfīntului Duh" (Fapte 8, 17; 19, 6; II Corinteni 2, 15).

Cīt priveşte Crucea nevăzută, spirituală şi tainică pe care trebuie s-o purtăm cu toţii, aceasta este suferinţa şi osteneala noastră la lucrarea faptelor bune. Mīntuitorul nostru Iisus Hristos care a purtat crucea văzută pe Golgota, cīt şi pe cea nevăzută a suferinţelor pentru a noastră mīntuire, ne-a īnvăţat şi pe noi să răbdăm crucea vieţii, zicīnd: Cine rabdă pīnă la sfīrşit acela se va mīntui (Matei 10, 22; 24, 13; Marcu 13, 13). Satana urăşte foarte mult semnul Sfintei Cruci, căci Crucea este arma cea nebiruită cu care Hristos l-a biruit şi a golit iadul. De aceea satana īndeamnă pe cei rătăciţi de la adevăr, adică pe sectanţii care īi slujesc lui, să hulească şi să urască Crucea lui Hristos. Căci precum cīinele fuge de băţul cu care a fost lovit, tot aşa şi diavolul fuge de Crucea lui Hristos care īi aminteşte că prin ea a fost lovit şi biruit.

Adevăratul creştin ortodox cinsteşte Crucea care s-a sfinţit cu mīinile lui Hristos pe Golgota şi se īnchină ei cu toată evlavia şi smerenia. La fel cinsteşte şi crucea cea nevăzută a suferinţelor vieţii īn Hristos pe care a răbdat-o şi Mīntuitorul pīnă la moarte, şi īncă moarte pe cruce (Filipeni 2,8). Dar şi aceasta să cunoască creştinul ortodox că crucea nevăzută a suferinţelor Sale este de multe feluri şi fericit este acel creştin care cu credinţă īn Dumnezeu şi cu multă răbdare īşi duce crucea suferinţelor pe pămīnt īn dragostea lui Hristos, spre mīntuirea sufletului său.

Aşa, de exemplu, unul este orb şi rabdă toată viaţa cu mulţumire această suferinţă. Altul este surd, altul nu poate vorbi, iar altul este şchiop şi lipsit de oarecare mădulare ale trupului său. Şi dacă suferă cu bărbăţie această neputinţă şi mulţumeşte lui Dumnezeu cu rugăciuni din inimă, unul ca acela cu mucenicii se va număra. Numai să se ferească de orice păcate, căci dincolo īl aşteaptă bucuria cea fără de margini.

Alţii duc cu multă răbdare crucea căsătoriei care nu este uşoară, deoarece multe şi mari datorii au creştinii cei căsătoriţi. De a creşte pe fiii lor īn frică de Dumnezeu, de a nu-şi ucide copiii, de a iubi Biserica, mama noastră care ne-a născut prin apă şi prin Duh (Ioan 3, 5); de a posti toate sfintele sărbători de peste an, precum şi Miercurea şi Vinerea şi lunea, spre a prisosi dreptatea lor mai mult decīt a fariseilor care se laudă că postesc de două ori pe săptămīnă.

Apoi de a duce viată īn curăţenie, īn posturi, īn Duminici şi īn Sfintele sărbători; de a face milostenie, de a merge regulat la biserică, de a face īn toată vremea rugăciuni şi de a citi cīt mai des Sfīnta Scriptură şi īnvăţăturile sfinţilor lui Dumnezeu. Īncă de a se feri de orice păcat care depărtează de la ei pe Duhul Sfīnt şi multe alte īndatoriri pe care īi īnvaţă preoţii īn toate Duminicile şi sfintele sărbători, numai de ar asculta cu frică de Dumnezeu. Nu este uşoară nici crucea văduviei şi a fecioriei, a celor ce se silesc pentru dragostea lui Dumnezeu să ducă viaţă īn curăţenie şi cinste pe pămīnt, īntre care se numără şi călugării.

Unii dintre aceştia, dacă vor face precum au făgăduit īnaintea Domnului, dacă vor trăi īn ascultare, īn sărăcie, īn feciorie, nu numai cu trupul ci şi cu mintea şi cu inima lor de se vor părăsi de a pofti cele stricăcioase şi īnşelătoare, de mare plată se vor bucura īn veacul viitor. Atīt călugării care au făgăduit să-şi păzească fecioria pīnă la moarte, cīt şi creştinii care voiesc să trăiască īn feciorie şi curăţenie, au nevoie de post, de īnfrīnare la mīncări alese şi vin şi de trezvia minţii, unită cu rugăciunea şi cugetarea la moarte şi la judecata de apoi. Ei trebuie să aibă pururea frica lui Dumnezeu īnaintea ochilor minţii, spre a-şi păzi mintea şi cele cinci simţiri de ispite, de gīnduri rele şi de prietenia cu feţe care pot pricinui sminteală şi păcat.

Grea este crucea şi celor săraci şi necăjiţi care trăiesc īn lipsuri şi sărăcie şi se luptă cu multe nevoi ale vieţii pămīnteşti. Şi aceştia de īşi vor duce crucea suferinţei cu smerenie, cu răbdare şi cu mulţumire, mare plată īi aşteaptă pe ei la Dumnezeu, care este Preadrept, Atotştiutor şi cunoaşte răbdarea, necazul şi suferinţa fiecăruia şi va răsplăti tuturor după faptele lor.

Dreptul Iov zice: O luptă este viaţa omului pe pămīnt (Iov 7, 1). Sfīntul Apostol Pavel zice: "Īn această luptă mare, aveţi nevoie de răbdare" (Evrei 12, 2-7). Iar Mīntuitorul nostru Iisus Hristos, zice: Īntru răbdarea voastră veţi dobīndi sufletele voastre (Luca 21, 19). De aceea sīntem datori pururea de a ne ruga la Preamilostivul Dumnezeu să ne dea răbdare īn necazurile şi suferinţele noastre, spre a ne duce Crucea pīnă la sfīrşit, căci fără de El nu am putea face nimic (Ioan 14, 4). Dar să fim īncredinţaţi că Dumnezeu, din a Sa nemărginită milă, nu lasă pe om să fie ispitit mai presus de puterile lui (I Corinteni 10, 13).

Iubiţi credincioşi,

Acum, către sfīrşitul acestei predici, vom aminti o istorioară adevărată pentru un bolnav. Acesta a zăcut mai mulţi ani şi pierzīndu-şi răbdarea īn boală, cerea de la Dumnezeu să moară, iar Preabunul Dumnezeu l-a salvat printr-o minune, spre a nu-şi pierde sufletul său.

Un călugăr cu viaţă aleasă din Sfīntul Munte Athos, fiind paralizat de mulţi ani, īncepuse a se ruga lui Dumnezeu, ori să moară, ori să se facă sănătos, nemaiputīnd suferi acea boală chinuitoare. Aşa rugīndu-se, a venit la el un īnger al Domnului şi i-a zis: "Dumnezeu voieşte să te curăţe pe tine de păcatele tale ca fierul prin foc, spre a te duce pe tine īn raiul desfătării, că nu este altă cale spre Mīntuitorul decīt calea Crucii care se face prin suferinţe. Deci dacă vrei să te cureţi de greşelile tale trebuie să mai zaci un an pe pămīnt sau să stai trei ceasuri īn iad".

Călugărul bolnav a īnceput a cugeta. Īncă un an de suferinţă pe pămīnt? Mai bine să stau trei ceasuri īn gheenă! Atunci īngerul, cu iuţeala fulgerului īi duse sufletul său īn chinurile iadului şi plecă, zicīnd aceste cuvinte mīngīietoare: "După trei ore voi veni la tine să te caut!" Īntunecimea aceea cumplită, suspinările sfīşietoare ale păcătoşilor care se chinuiau īn gheenă şi feţele īnfricoşate ale diavolilor au adus asupra călugărului urgisit o groază şi o durere nespusă. Pretutindeni nu vedea şi nu auzea decīt suferinţe, lacrimi şi vaiete īngrozitoare! Doar ochii arzători ai diavolilor luceau īn īntunericul fără margini al iadului.

Atunci chinuitul călugăr a īnceput a plīnge şi a striga, īnsă nimeni nu răspundea la strigătele sale. Lui i se părea că de cīnd a sosit acolo trecuseră sute de ani de suferinţă şi aştepta cu nerăbdare să apară īngerul Domnului să-l scoată. Īnsă īngerul nu venea. Toţi păcătoşii īnchişi īn gheenă nu erau ocupaţi decīt de moartea lor prea amară şi groaznică şi de propria lor muncă, iar grozavii diavoli, īn bucuria lor infernală, īşi băteau joc de suferinţele păcătoşilor.

Īn sfīrşit, īngerul cu un zīmbet de lumină, se apropie de chinuitul călugăr şi-l īntreabă: "Cum te afli, frate?" "Niciodată nu aş fi crezut că gura unui īnger poate minţi! Oare nu mi-ai spus că ai să mă scoţi de aici după trei ore? Şi iată, au trecut sute de ani īn aceste suferinţe groaznice! Ce zici tu?" A răspuns īngerul cu faţa luminată: "O oră a trecut, de cīnd te-am părăsit şi mai ai īncă două ore de stat aici!" "Două ore? strigă călugărul chinuit, cu mare groază. Este oare cu putinţă să fi trecut o oră? Dar nu mai pot suporta aceste munci cumplite! De se poate face voia Preamilostivului Dumnezeu, te rog scoate-mă de aici. Voiesc mai bine să sufăr pe pămīnt ani, secole chiar pīnă la a doua venire a Domnului, dar scapă-mă de aici! Fie-ţi milă de mine!"

Zise īngerul: "Dumnezeu, fiind Părintele īndurărilor şi a toată mīngīierea, arată bunătatea Sa asupra ta. Dar tu trebuie să-ţi aduci aminte de acum īnainte cīt de grele şi de mari sīnt muncile gheenei; iar chinurile de pe pămīnt, oricīt de groaznice ar fi, sīnt numai umbră faţă de cele veşnice ale iadului (Viaţa repausaţilor, Bucureşti, 1899, p. 424-426).

Iubiţi credincioşi,

Din această istorioară adevărată şi din cele de mai īnainte să īnţelegem că nu este mīntuire fără Cruce şi fără suferinţă īn această viaţă. Mīntuitorul nostru Iisus Hristos ne-a spus că "prin multe scīrbe ni se cade a intra īntru Īmpărăţia Cerurilor".

Tot creştinul care doreşte mīntuirea sufletului său este dator să fie gata a suferi cu dragoste şi cu răbdare toate necazurile, scīrbele şi durerile vieţii īngăduite de Dumnezeu asupra omului pentru mīntuirea lui. Zice Sfīntul Isaac Sirul: "Precum focul curăţă arama de rugină, aşa boala curăţă păcatul omului". De aceea este bine ca īn toată suferinţa şi īntristarea să ne rugăm Preaīnduratului Dumnezeu să ne ierte de păcate şi să ne dea răbdare īn necazuri şi supărări, aducīndu-ne aminte că: "Necazul răbdare lucrează, iar răbdarea curăţire de păcate".

Niciodată īn viaţă nu putem răbda cīt sīntem datori pentru păcatele noastre, pentru a īmpăca dreptatea lui Dumnezeu. Şi nici a răbda nu putem fără mila şi ajutorul Preaīnduratului Dumnezeu. De aceea Mīntuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Rămīneţi īn Mine şi Eu īn voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămīne īn viaţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămīneţi īn Mine (Ioan 15, 4). Numai cu mila şi cu ajutorul Lui putem īn viaţă toate. Acest adevăr ni-l arată Sfīntul Apostol Pavel care zice: Toate le pot īntru Hristos, Cel Care mă īntăreşte (Filipeni 4, 13).

Cu adevărat toate īn Hristos le putem, iar fără El, nimic. De aceea sīntem datori īn toată vremea şi locul să cerem mila şi ajutorul lui Dumnezeu şi cu credinţă şi nădejde, să aşteptăm aducīndu-ne aminte de cuvīntul care zice: Mīntui-va Domnul sufletele robilor Săi şi nu vor greşi toţi cei ce nădăjduiesc īn El (Psalm 33, 21). Amin.

Design by Andrei